O zi mai putin obisnuita a fost ieri. Directia Dubai- Amman. Capitala si cel mai mare oras din Iordania.

Deoarece acum e Ramadan, deci majoritatea musulmanilor nu maninca si nu beau de la rasarit pina la apusul soarelui, zborul nu a fost foarte incarcat si am avut timp sa privesc peste geam. Ceea ce am vazut m-a uimit foarte mult. Pentru un jurnalist American denumirea articolului ar fi fost “OZN au ajuns si in orient”, insa cercurile perfecte care se vad in cimpuri de sus nu sint altceva decit culturi irigate sau cosite intr-un mod specific.
Sa vezi cercuri verzi in pustiu, asta e alta intrebare. Ceea ce am aflat este ca Iordania cultiva griu in pustiu, iar sistema de irigare merge ca acele ceasornicului, deci totul creste in forma de cerc. Griu in pustiu? Mi-am amintit ca Moldova are sute si mii de hectare nelucrate de sol fertil si importa tot felul de fructe si legume, pe cind o tara in mijlocul pustiului cultiva cereale proprii.       iordania, cimpuri irigate

Dupa miile de cercuri verzi, a urmat o mare galbena de nisip, cu valuri suflate de vint, asezate atent pe coastele dunelor.

Aterizare, “la revederi”, poze, chipuri fericite, o ora de odihna si din nou la usa pentru a intilni oaspetii , directia Amman-Dubai.

Uimirea tuturor a fost sa invitam pe bord o mireasa. Da, mireasa in toata legea, cu o rochie imensa, voal in par, machiaj, unghii proaspat vopsite (caci inca tinea mainile atent sa nu si le atinga). Nu avea nici o poseta macar. In schimb avea o insotiroare care probabil era tutorele ei, ori maica-sa, domnita era minora. Fericiti, i-am indicat cele 3 locuri pe care cu greu incapea rochia, insa inapoi nu am primit nici un zimbet…doar tacere. Cind a ridicat ochii, am observat ca sint plini de lacrimi, iar muschii fetei tremurau de dorinta de a izbucni in plins.

Atunci a fost clar ca subiectul acelui zbor va fi mireasa.

Versiuni au fost multe: probabil si-a lasat in urma parintii de care ii va fi dor (insa parintii ar trebui sa fie la nunta, nu?), poate a fugit de la propria nunta (insa de ce are tutore care ii pastreaza pasaportul?). Vadit stresata, am lasat-o un pic fara atentie ca sa se calmeze. Dupa vreo ora am intrebat-o cum se simte, daca as putea face ceva pentru ea. Mi-a raspuns ca vrea apa (in Ramadan!!) si atit. Un alt coleg de al meu a reusit sa afle detalii, tinara zbura spre Dubai pentru a reusi la propria nunta, dupa apusul soarelui. Ea zicea ca este fericita. Insa a zis-o doar pentru ca era in preajma doamnei insotitoare care ridica vocea la ea constant? Caci nu fortase nici un colt de zimbet pe tot parcursul zborului, chiar si cind afirma ca este “fericita”.

Deci era clar, casatorita impotriva vointei.

Nu vreau sa comentez aici orice cultura, religie, traditie, caci toate au loc pe Pamint. Doar am vrut sa ofer o scurta descriere a impresiilor, dupa care fiecare are loc pentru ale sale.
Aparent, vreo 18 ani, insa bine dezvoltata, cu un piept voluptos, acoperit de corset. Rochia incepea pe git si se finisa la virful degetelor pe maini (aproximativ ca in imagine), iar lungimea acoperea picioarele, infoieta, in straturi, fara inele, culoarea shampaniei. Voalul acoperea parul, insa era transparent, european…deci modern pentru o nunta araba.

Machiajul exagerat, insa frumos, predominant negru si roz (am gasit o poza foarte similara pe net, stinga). Domnita semana izbitor de mult cu Jade din filmul Clona (exact aceelasi chip, tot atit de trista, dreapta). Fata alba de portelan, cu ochi imensi, conturati de gene false si lungi.

Parul ridicat, impletit in forma de floare desfacuta de trandafir, stropit cu luciu argintiu.

137882826_0_o

Toata aceasta comoara urma sa-si lege viata cu vreun arab mult mai invirsta ca dinsa, devenind a nu stiu cita sotie…dupa apusul soarelui, probabil…

Ramadan Kareem!

Share: